Monografia Comunei

Istoria asezarii

Istoria acestor locuri ne arata ca, in timp, asezarile ce se gasesc unite intr-o comuna au luat nastere ca urmare a stabilirii unor vechi nuclee de agricultori care lucrau aceste pamanturi. Cele mai vechi insemnari cunoscute despre aceste locuri sunt cele legate de satul Ungheni. Astfel intr-un uric de la Alexandru cel Bun din anul 1429 se pomeneste despre Unghiul Ingust. Profesorul Costachescu spune ca acest Unghi Ingust, probabil un cot al Prutului, a dat denumirea satului Ungheni de azstazi.

In alte acte din anul 1442, Stefan Voievod al Moldovei intareste Martei, sotia boierului Mihu-Andronic, doua iezere intre Prut si Jijia si poienile ce se tin de Unghiul (satul Ungheni de astazi), care pe atunci forma o singura asezare cu Unghiul din Basarabia.

Cercetand denumirile satelor din stanga si dreapta Prutului constatam o simetrie uimitoare, ca si cum raul ar fi taiat in doua localitatile, ele purtand acelasi nume: Sculeni, Ungheni. La aceasta regula Bosia face exceptie, in dreptul Bosiei aflandu-se Manzatesti. Aceasta pentru ca, in trecut satele Bosia, Beresti si Marhonda formau de fapt Manzatestii Vechi.

In Dictionarul geografic al Romaniei din 1898, alcatuit si prelucrat de George Ivan, se spune ca: Bosia este o comuna rurala in mijlocul plasii Branistea judetul Iasi, situata pe sesul Prutului, al Jijiei si pe coastele delului Manzatesti. E formata din satele Bosia, Marhonda, Manzatesti, Beresti si Ungheni pe o suprafata de 1964 ha. Are o populatie de 264 de familii sau 1376 de locuitori, romani care se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor, iar in timpul iernii fac rogojini si cociuge. Mare parte din teritoriul acestei comune este mlastinos din cauza inundarilor Prutului si Jijiei. Are trei biserici, doi preoti, doi cantareti, o scoala si o moara cu aburi.

top

Geografia si clima zonei

Tertoriul comunei este format din o parte de dealuri, pe care sunt situate satele Manzatesti si Coada Stancii, si o parte de ses, cu lunca Jijiei si a Prutului, pe care sunt insirate celelalte doua sate.

Suprafata solului e formata din aluviuni de natura argilo-nisipoasa, la ses, si argilo-calcaroasa, in majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului pe ses este bogatia in materii fertile, iar la o parte din dealuri, in regiunea Coada Stancii, este instabilitatea, care a dat nastere la dese alunecari.

Terenurile arabile de pe ses sunt proprii culturii tuturor plantelor agricole: porumb, cartofi, floarea soarelui si in special zarzavaturilor. Dealurile sunt proprii culturilor de paioase - orz, ovaz - si leguminoase - mazare si linte. In regiunea dealurilor sunt vii si livezi de pomi.

Apele de suprafata constituie caracteristica teritoriului comunei. Pe langa apele curgatoare ale Prutului si Jijiei, exista un numar de balti, alimentate din apele meteorice si revarsarea apelor curgatoare, fiind o regiune de ses cu altitudine de 30m. Stratul de apa freatica se afla la 5-6 m adancime.

Comuna este situata intr-o regiune cu clima temperata, conditiile climatice fiind favorabile dezvoltarii agriculturii: presiunea atmosferica, cantitatile de precipitatii si temperaturile aerului permit cultivarea cerealelor, legumelor si pomilor fructiferi.

top

Religia si traditiile locuitorilor

Religia dominanta in comuna este crestin-ortodoxa. Viata religioasa este desavarsita prin existenta a patru biserici ortodoxe. Invatamantul primar si gimnazial este sustinut, pentru cei peste 410 elevi, prin doua scoli primare (in satele Ungheni si Coada Stancii) si doua scoli gimnaziale (in satele Bosia si Manzatesti). Pentru copiii prescolari (peste 150) sunt patru gradinite, cate una in fiecare sat.

In anul 1858 s-a sfiintit biserica din Bosia, cu hramul Sfantul Nicolae. Astazi paroh este preotul Gurita Ioan. In satul Ungheni exista o biserica veche despre a carei zidire nu se cunosc date exacte. Actuala biserica a inceput sa fie construita in anul 1912 si a fost terminata in anul 1923. Preotul Lupu Gabriel este cel care slujeste la biserica de aici, Sfantul Ilie. Din datele existente in arhive reiese ca in anul 1884 in satul Manzatesti exista o scoala si o biserica. Acum, pentru cei peste 860 de locuitori, la biserica Sfantul Nicolae slujeste preotul Ciobanu Damian. Biserica din satul Coada Stancii a fost zidita de Alexandru Ghica in anul 1815. Preotul Petrache Neculai slujeste acum la lacasul Sfantul Dumitru.

Ocupatia de baza a unghenarilor a fost agricultura. Dar nevoia i-a invatat pe locuitori sa-si mestereasca singuri unele unelte si obiecte de care aveau nevoie: iarna in gospodarii instalau razboaie de tesut covoare, lucrau broderii, impleteau cosuri din nuiele, rogojini de papura; existau fierarii si ateliere de tamplarie; se spune ca a existat si un mester olar.

In anul 1868 incepe construirea caii ferate Iasi-Ungheni pentru a se face legatura cu Rusia. Unghenii a devenit punct de frontiera, s-au construit cladiri pentru unele institutii: gara, carantina, spitalul. Calea ferata a stimulat activitatea comerciala a zonei. Dupa marea unire din anul 1918, locuitorii de pe cele doua maluri ale Prutului, obisnuiau sa mearga la iarmaroacele si targurile care se organizau periodic, faceau schimb de produse, participau la jocuri si distractii populare.

top